Sondajul BCE privind creditarea bancară din zona euro semnalează condiții de creditare mai stricte pentru companii și consumatori la sfârșitul anului 2025

Noi date din sondajul privind creditarea bancară din zona euro arată că băncile devin mai precaute în ceea ce privește riscul pe măsură ce 2025 s-a încheiat, cu efecte mixte în diferite categorii de credite.

Standardele de creditare se strâng pentru firme și credite de consum

Conform BLS din ianuarie 2026, băncile din zona euro au strâns în mod neașteptat standardele de creditare pentru împrumuturi și linii de credit acordate întreprinderilor în trimestrul al patrulea din 2025, cu 7% net din bănci raportând criterii mai stricte. Aceasta a urmat unei strângeri nete mai mici în trimestrul al treilea și a depășit așteptările anterioare ale băncilor de doar 1%.

Îngrijorările privind perspectivele firmelor și economia în ansamblu, împreună cu o toleranță mai scăzută la risc, au fost principalele motoare ale acestei schimbări.

Mai mult, băncile au raportat o strângere netă suplimentară a standardelor de creditare pentru creditele de consum și alte împrumuturi acordate gospodăriilor, cu un procent net de 6%, care a depășit ceea ce anticipaseră în runda anterioară de sondaj.

În schimb, standardele de creditare pentru împrumuturile acordate gospodăriilor pentru achiziția de locuințe s-au relaxat ușor pe bază netă, cu un procent net de -2%. Cu toate acestea, băncile nu se așteptaseră la această mică relaxare netă pentru creditele ipotecare, subliniind modul în care concurența pe piețele ipotecare a contrabalansat percepțiile de risc încă ridicate.

Factori determinanți ai tendințelor în creditarea pentru locuințe și consum

Pentru creditele ipotecare, concurența mai puternică între bănci a exercitat un impact de relaxare asupra standardelor, în timp ce percepțiile de risc legate de perspectivele economice au continuat să aibă un efect de strângere. Termenii și condițiile generale pentru creditele ipotecare, definite ca fiind condițiile contractuale efective, s-au relaxat de asemenea în trimestru.

Pentru creditele de consum, toleranța mai scăzută la risc a băncilor și percepțiile de risc mai ridicate au fost forțele dominante din spatele strângerii. Termenii și condițiile băncilor pentru creditele de consum au devenit mai stricte, adăugându-se la impactul criteriilor mai stricte de aprobare asupra condițiilor de împrumut ale gospodăriilor.

În paralel, băncile au indicat că termenii și condițiile generale s-au strâns și pentru împrumuturile acordate firmelor, indicând o re-evaluare amplă a riscului în segmentele corporative și de consum. Cu toate acestea, relaxarea condițiilor ipotecare arată că concurența poate încă compensa preocupările legate de risc în anumite segmente de piață specifice.

Respingeri ale cererilor de credit și condițiile de creditare așteptate

Acest nou sondaj privind creditarea bancară a raportat o creștere netă a ponderii cererilor de credit respinse pentru firme și pentru creditele de consum în trimestrul al patrulea din 2025.

Creșterea respingerilor pentru firme a fost mai puternică decât în trimestrul anterior, în timp ce pentru gospodării a fost mai mică, iar ponderea cererilor de credit ipotecar respinse a rămas în general neschimbată în termeni neți.

Privind către trimestrul întâi din 2026, băncile se așteaptă la o strângere netă moderată suplimentară a standardelor de creditare pentru firme și o ușoară strângere pentru creditele ipotecare. Ele prevăd o strângere mai marcată pentru creditele de consum, sugerând că debitorii din rândul gospodăriilor vor face față unor condiții mai dure decât debitorii corporativi în termeni relativi.

Aceste evaluări prospective în sondajul privind creditarea bancară BCE indică faptul că ciclul de strângere în creditarea de consum și corporativă nu s-a încheiat încă, chiar dacă unele segmente precum ipotecile au beneficiat temporar de concurență.

Tendințe ale cererii de credite în rândul gospodăriilor și firmelor

În trimestrul al patrulea din 2025, băncile au raportat o creștere netă mică continuă a cererii de împrumuturi sau linii de credit pentru firme, cu un procent net de 3%. Aceasta s-a potrivit cu creșterea observată în trimestrul al treilea și a depășit așteptarea anterioară de 0% modificare netă a cererii de credite corporative.

Împrumuturile firmelor au fost determinate în principal de nevoi de finanțare mai mari pentru stocuri, capital de lucru și alte scopuri pe termen scurt. Cu toate acestea, investițiile fixe au avut o contribuție netă generală neutră la cerere, indicând că planurile de cheltuieli de capital au rămas prudente în ciuda creșterii modeste a împrumuturilor.

Cererea pentru credite ipotecare a crescut de asemenea în termeni neți, cu un procent net de 9%, deși mai moderat decât înainte și în general în conformitate cu așteptările anterioare. Perspectivele îmbunătățite ale pieței imobiliare au fost principalul factor din spatele cererii mai mari de credite ipotecare, în timp ce slăbirea încrederii consumatorilor a avut un efect în direcția opusă.

În schimb, cererea pentru credite de consum și alte împrumuturi acordate gospodăriilor a scăzut ușor, cu un procent net de -2%. Aceasta a urmat unei cereri în general neschimbate în trimestrul al treilea și s-a dovedit ceva mai slabă decât se așteptaseră băncile. Încrederea mai scăzută a consumatorilor a diminuat cererea chiar dacă nivelul predominant al ratelor dobânzilor a continuat să susțină împrumuturile.

Pentru trimestrul întâi din 2026, băncile anticipează o creștere netă a cererii de credite atât din partea firmelor, cât și a gospodăriilor, sugerând că economia va continua să se bazeze pe finanțarea bancară în ciuda condițiilor mai stricte. Cu toate acestea, compoziția cererii va rămâne probabil sensibilă la indicatorii de încredere și la tendințele specifice sectoriale.

Condițiile de finanțare și efectele reglementărilor asupra creditării

Pe partea pasivului, accesul băncilor la finanțarea de retail și piețele monetare s-a deteriorat ușor în trimestrul al patrulea din 2025. Cu toate acestea, accesul la finanțare prin titluri de creanță și securitizări s-a relaxat, indicând o anumită ameliorare din partea instrumentelor pieței de capital.

În următoarele trei luni, băncile se așteaptă ca accesul lor general la finanțare să rămână în general neschimbat. Ele prevăd doar o ușoară relaxare suplimentară a finanțării prin titluri de creanță, sugerând că condițiile pieței de angro vor rămâne în general stabile deocamdată.

Ca răspuns la noi acțiuni de reglementare sau supraveghere, băncile au raportat o creștere netă a capitalului și a deținerilor de active lichide, indicând în același timp o scădere temporară a activelor ponderate la risc. Mai mult, aceste măsuri de reglementare au avut un impact net de strângere asupra standardelor de creditare în toate categoriile de credite, iar băncile se așteaptă la o strângere netă suplimentară din astfel de acțiuni în 2026.

Rolul creditelor neperformante și al indicatorilor de calitate a creditului

Băncile au raportat un impact mic net de strângere al ratelor creditelor neperformante și al altor indicatori de calitate a creditului asupra standardelor de creditare pentru toate categoriile de credite în trimestrul al patrulea din 2025. Percepțiile de risc și aversiunea la risc au fost evidențiate ca fiind cei mai proeminenți factori care modelează aceste decizii.

Pentru trimestrul întâi din 2026, băncile se așteaptă la un impact mic suplimentar de strângere asupra standardelor de creditare pentru împrumuturile acordate firmelor și pentru creditele de consum. Cu toate acestea, ele prevăd un impact în general neutru din partea creditelor neperformante și a altor măsuri de calitate a creditului asupra creditelor ipotecare, indicând riscuri percepute relativ stabile în portofoliile de credite ipotecare.

Aceste constatări subliniază modul în care considerațiile privind calitatea activelor continuă să influențeze politicile de creditare din zona euro. Mai mult, ele arată că chiar și deteriorarea limitată a indicatorilor de credit se poate traduce în criterii de creditare mai stricte atunci când băncile sunt deja precaute.

Evoluții ale creditării specifice sectoriale în zona euro

Standardele de creditare s-au strâns în mai multe sectoare cheie în a doua jumătate a anului 2025, inclusiv construcții, comerț cu ridicata și cu amănuntul, producție cu consum intensiv de energie și imobiliare comerciale. Cea mai puternică strângere netă a fost observată în producția de autovehicule, reflectând provocări specifice sectorului.

Strângerea a rămas moderată în producție în general, în timp ce serviciile non-financiare altele decât imobiliarele comerciale au înregistrat o strângere netă absentă sau doar mică a standardelor. Mai mult, băncile au raportat o creștere netă a cererii de credite în serviciile non-financiare exclusiv imobiliare comerciale, dar fără modificări sau doar scăderi ușoare în alte sectoare în aceeași perioadă.

Pentru prima jumătate a anului 2026, băncile se așteaptă fie la o strângere netă suplimentară, fie la standarde de creditare în general neschimbate în principalele sectoare economice. Ele proiectează o creștere netă a cererii de credite pentru majoritatea sectoarelor cu excepția producției de autovehicule, comerțului cu ridicata și cu amănuntul și imobiliarelor comerciale, unde cererea este așteptată să fie plată sau mai slabă.

Impactul incertitudinii politicii comerciale și al toleranței la risc

Pe baza unei noi întrebări privind politicile comerciale și incertitudinea asociată, aproape jumătate dintre băncile participante la BLS și-au evaluat expunerea ca fiind importantă. Ele au raportat că modificările politicii comerciale au avut un impact de strângere asupra standardelor de creditare, în principal printr-o scădere a toleranței la risc.

Aceste evoluții au avut de asemenea un efect de reducere asupra cererii de credite din partea firmelor, deoarece incertitudinea legată de comerț a influențat deciziile de investiții și finanțare. Mai mult, băncile se așteaptă la un impact similar din partea politicii comerciale și a incertitudinii în 2026, sugerând că riscurile externe vor rămâne un factor semnificativ pentru comportamentul de creditare.

Sondajul privind creditarea bancară din zona euro arată că șocurile politicii comerciale pot amplifica preocupările legate de riscurile interne, întărind tendința băncilor de a strânge condițiile atunci când incertitudinile globale cresc.

Designul, acoperirea și sincronizarea sondajului

BLS-ul trimestrial, dezvoltat de Eurosistem, este conceput pentru a îmbunătăți înțelegerea comportamentului de creditare bancară din zona euro. Runda din ianuarie 2026 raportează asupra modificărilor observate în trimestrul al patrulea din 2025 și asupra așteptărilor pentru trimestrul întâi din 2026, cu excepția cazului în care se specifică altfel.

Sondajul a fost efectuat între 15 decembrie 2025 și 13 ianuarie 2026, acoperind un total de 153 de bănci. Rata de răspuns în această rundă a fost de 100%, ceea ce sporește fiabilitatea rezultatelor și oferă o viziune cuprinzătoare asupra condițiilor de creditare la instituțiile participante.

Graficul 1 documentează modificările standardelor de creditare pentru împrumuturi sau linii de credit acordate întreprinderilor și factorii subiacenți, folosind procente nete ale băncilor care raportează o strângere. Graficul 2 arată modificările cererii de credite din partea întreprinderilor și factorii săi determinanți, din nou pe baza procentelor nete ale băncilor care raportează o creștere a cererii.

Perspectivele condițiilor de creditare din zona euro în 2026

În general, sondajul privind creditarea bancară din zona euro din ianuarie 2026 descrie un sistem bancar care strânge treptat condițiile de creditare pentru firme și consumatori pe fondul creșterii preocupărilor legate de risc și al presiunilor de reglementare. Cu toate acestea, cererea de credite atât din partea gospodăriilor, cât și a întreprinderilor este așteptată să crească la începutul anului 2026.

Deși divergențele sectoriale rămân semnificative, în special în producția de autovehicule și imobiliarele comerciale, sondajul sugerează că băncile din zona euro vor continua să echilibreze controlul riscului cu necesitatea de a susține activitatea economică. Mai mult, condițiile de finanțare și evoluțiile politicii comerciale vor fi factori cheie de urmărit pe măsură ce 2026 se desfășoară.